marți, 15 decembrie 2009

Alb

In noaptea rece te visez...
Si vad cum te ating...
Iar dimineata ma trezesc...
Si singur eu ma simt...


Si vad cu ochii mintii acum...
Franturi de vis... de-azi noapte...
Imi las capul pe spate-acum...
Si parca aud soapte... 


Oh lasa-mi buzele pagane,
Pe trupul tau cel sfant...
Sa lase urme-n dalba-ti piele...
Ca pe omatul bland.


Of lasa-ti buzele de inger...
Pe buzele-mi de drac...
Caci doar tu esti stapana mea,
Si doar ce spui tu fac...


Si vino in bratele mele...
Pecetluind unirea...
Tu suflete ce mi-ai fost dat...
Sa-mi aduci fericirea.


Tu viata mea, sufletul meu...
Tu tot ce am mai sfant...
Hai spune-mi ca vei fi a mea
Cat vom fi pe pamant.


1 comentarii:

Anonim spunea...

E iarna iubitule,dar nu si in inimile noastre,ca si daca pomii sunt cu ramurile inghetate,caldura din inimile noastre,le da putere sa razbata prin patura de omat.Te iubesc:) si tu o stii:P si app.nu uit de esarfa :)))